

Femeie ce ai coborât de la munte într-o noapte când eram amândoi părăsiți aveai o tristețe ștampilată pe frunte de departe păream oarecum fericiți te revăd iar și iar cum intri-n poveste scuturată de ani parca-a fost chiar aseară amintirile mă poartă spre arii celeste rămâi pentru mine o perpetuă vară și zâmbetul tău traversat de regrete mă doare acum când mă scutur de toamnă femeie cu suflet din alte planete rămâi pentru mine o perpetuă rană. @Rareș Pintea/ Amintiri