Iubire


*

 

Se întâmplă încet, uriaş de încet,
un dezastru sfios şi cu sufletul uns,
gingăşiile lui se-ntrecură cu floarea
care moare-n trecut şi se surpă-n ascuns,
se întâmplă încet, uriaş de încet,
deşirat în dantele, un dezastru-poet
a schimbat aşezarea, parcă lumea s-aprinde,
nervii ei se întorc toţi cu vârful spre tine,
şi când vrei să te scalzi, apa moale se prinde,
marea bâzâie-n cheaguri ca un roi de albine,
îndrăgindu-te eu, vântu-ncepe să crească,
trandafirii transpiră în cămaşă de spini,
brusc iubirea veni să te primejduiască
şi te pune-n pericol când stăteai în lumini!
Mult aş vrea să te apăr, aş dori să pot trece
în tăcere de gală, salutându-te rece,
nu te ştiu, nu te văd, nu te-aud, nu te strig,
şi mă uit: poate dau de vreun vechi mucenic
ferecat în argint, osul sfânt să-i sărut…
Şi-l aud murmurând: nu-i nimic de făcut.

Elisabeta Isanos/ Iubire, POEME DIN OMBRIA, 2016

Reclame

2 gânduri despre “Iubire

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s