inca verde…


inca verde...
inca verde…

 

nu o să plâng
când va veni sorocul
deşi îmi pare că e lungă calea
nu-i bine să-ţi jigneşti norocul
scriind pe ziduri albe întrebarea

o să mă duc în codru cu iubita
întinşi pe frunze galben- ruginii
o să ascult cum mă străpunge iarba…
iubit-o tu de mână să mă ţii

nu o să plâng
deşi sunt melancolic
doar iarba o s-o ud sorbindu-ţi ura
şi o să-ţi mângâi sânul gothic
în timp ce mi se-astupă gura.

*Rares Pintea/Nu o sa plang

Anunțuri

2 gânduri despre “inca verde…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s