poet cu palarie neagra si bere blonda


poet cu palarie neagra si bere blonda
poet cu palarie neagra si bere blonda

 

Cântec de fum

Prea multă iarbă-i astăzi între noi,
şi atârnă greu cuvinte nesupuse,
cosaşii lumii pleacă la război
lăsând în urmă verbele nespuse.

Recheamă-mă şi tu din când în când
de dincolo de marginea ţărânii
şi voi venii cu zorile lătrând,
cum latră câinii când îşi văd stăpânii.

Iubirea mai aprinde focuri noi
pe jalnica planetă inumană
şi plânge seva în copacii goi,
când se învârt cuţitele în rană.

Din când în când rostim şi vorbe mari,
şi le mai credem noi pe jumătate
de se răscoală crucile-n stejari
şi ne vorbesc în şoaptă pe la spate.

Suntem cu toţi recruţii unei morţi
purtăm în suflet urlete de fiară
când veşnicia trece pe sub porţi
când se topesc peceţile de ceară.

Când totu-i dus şi trist şi fum
te rog să uiţi, să plângi, să taci
când vom plăti iubirilor uium
se vor prelinge lacrimi din trăgaci.

Pământul tot e înghiţit de ploi
şi se trag sfori prin verbele iubirii
ce tristă e tristeţea dintre noi,
când ne jucăm de-a nuntă şi de-a mirii.

Mihai Traista

Anunțuri

9 gânduri despre “poet cu palarie neagra si bere blonda

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s