Plai


Plai
Plai

E ceasul  în care privesc fereastra ca pe o arcă
Ce freamătă în lumina apusului
Gata de plecare către tristeţea ultimei iubiri.
E timpul în care am strâns toate neînfăptuirile
Într-o desagă mare şi grea
Din care care curg zorele şi maci înfrăţiţi
E vremea la care toaca bate sus pe munte la Budeşti
Ca un cântec ce fulgeră brazii cu chemarea lui
De înger îndrăgostit..
E clipa de care mă leg cu câţiva zeci de ani
In care te-am visat ,
In care nopţile m-au umplut de veghea lunară
A unui val nou şi tânăr de sânge
Ce-ţi ascundea numele ştiut numai în cer.
E ceasul ce are trup de nisip înstelat
In care îmi aştern sufletul din ce în ce mai cald,
Mai solitar,mai împăcat…
E timpul să nu renunţ la nimic din ce mă doare
Atât de tare şi adevărat.

@Doina Rândunica Anton/E ceasul…

Anunțuri

4 gânduri despre “Plai

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s