haos…


haos...
haos…
haos...
haos…
haos...
haos…
haos...
haos…
haos...
haos…

Câteodată, nepăsătoare mă vând,
Câteodată scutur covorul nopţii peste picioarele tale râzând,
Câteodată mă fotografiez în lumina unui măr abia muşcat,
Câteodată mă rog în biserica salcâmului de flori încărcat…
Câteodată plâng cu mâinile ploii la ochi,
Câteodată mă pieptăn în lună ca să scap de deochi,
Câteodată mă oglindesc în lacul din inima mea,
Câteodată mă văd, câteodată nu sunt acolo, în ea
Şi atunci de emoţie, de frică sau de nu ştiu ce altceva,
Scriu.
Câteodată scriu
Şi apoi când adânc obosesc
Mă culc la pieptul Pământului dumnezeiesc.

@Doina Rândunica Anton/Câteodată

Anunțuri

3 gânduri despre “haos…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s