De ce-aş fi trist…


Timotei Cipariu/ Wikipedia
Timotei Cipariu/ Wikipedia

 

În sept. 1855, Timotei Cipariu vorbea despre români la modul unitar, vizionar oarecum, deşi România era încă doar în stadiul de proiect. Cuvintele lui nu au astăzi corespondent în realitate: românii învaţă în ţară şi în străinătate, instituţiile culturale sunt răspândite în toate oraşele ţării, facem parte din Europa civilizată, olimpicii noştri uimesc lumea şi cîştigă medalii după medalii.

Evident că marele cărturar, membru fondator al Academiei Române, președinte al Asociației Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, pedagog și orientalist, „părintele filologiei române”, este aspru cu cei de-un neam cu el, dar dincolo de cuvinte transpare dragostea de neam şi ţară, vorbele lui sunt destinate îndreptării lucrurilor, nu sunt vorbe de ocară. Dar să-l ascultăm pe învăţatul ardelean:

„Suntem noi romani acuma cînd întru regeneraţiunea lumei noi singuri dormităm? Au nu ne răsună urechile de tumultul Europei agitate în fierberea entuziasmului spre mai mare cultură? Ce facem noi cînd toată lumea civilizată este în cea mai neastîmpărată lucrare, cînd lupta între despotismul barbariei şi libertatea culturei, între spiritul întunericului şi geniul civilizaţiunei arde mai cu furie decît oricînd; cînd alt Xerxe, mai turbat decît cel vechi, să apucă să sujuge Elada de astăzi? Noi dormim! Abia cîte un cuvînt se aude din cînd în cînd, demn de civilizaţiunea de astăzi, ci fapte mari nicăiri. Nice ştiinţe, nice arte la noi nu înfloresc, nice comerciu au economia, nice talente de stat au de arme, nice şcoale, nice scriitorii de celebritate la noi românii nu se află. În România un colegiu, în Moldova una academie, în celelalte părţi româneşti cîte un biet gimnaziu sărac, flămînd, ca vai de el. Suntem noi romani?

Nu e de mirare dară că numele de roman se face de ruşine în părţile noastre şi toţi cît veniră la cunoştinţa de ceva superioritate în sine, spăimîntîndu-se de împilarea noastră, îşi acoperiră feţele şi alergară mîncînd pămîntul să se afunde între sîrbi, unguri, greci, încă şi între tătari, numai să nu le zîcă cineva că-s români. Sturzeştii îmblau cu capul rupt să se încuscrească cu familia ungurească Thurzo, numai mai ieri-alatăieri, Demetriu Cantemir, cu toate că era un preaînvăţat şi fenomen rar de ştiinţe pre atunci între români, decît a se ţinea de români, mai voi a-şi deduce originea familiei de la Chan- tătarul decît a se ţinea de români. În Haţeg, nobilii opincari cu ţundră albă pîn’ astăzi, pentru lumea asta, nu s-ar zîce că-s români, ci nemeşi. Ce esemple ne mai lipsesc? (…) Ce să răspundem la acestea, românii miei? E timpul să cugetăm de aceste, almenterea să ştiţi că, de vom rămâne aşa, nepoţii noştri, de ruşine, se vor face orice, încă şi turci.” (Timotei Cipariu, Jurnal, Editura „Dacia”, 1976, pag, 32-33).

Cum spuneam, situaţia actuală e total diferită. România e o realitate pe harta lumii, oamenii ei sunt apreciaţi peste mări şi zări, olimpicii şi sportivii români culeg lauri la marile competiţii internaţionale, filmele noastre sunt premiate, scriitorii sunt traduşi şi promovaţi pretutindeni.

Citez dintr-un mare poet:

De ce-aş fi trist, că toamna tîrzie mi-e frumoasă ?

Pridvoarele-mi sînt coşuri cu flori, ca de mireasă.

Fereastra mi-este plină

De iederi împletite cu vine de glicină.

Beteala şi-o desface la mine si mi-o lasă,

Cînd soarele rămîne să-l găzduiesc în casă.

O prospeţime nouă surîde şi învie

Ca de botez, de nuntă şi ca de feciorie.

…..

Nu mi-e clădită casa de şiţă peste Trotuş,

În pajiştea cu crînguri ? De ce-aş fi trist ? Şi totuş…”

                                                                                                         

                                                                                      Tudor Arghezi/De ce-aş fi trist

Anunțuri

2 gânduri despre “De ce-aş fi trist…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s